,,În Grecia antică, Socrate era foarte mult lăudat pentru înțelepciunea lui. Într-o zi, marele filozof s-a întâlnit întâmplător cu o cunoștiință care alerga spre el agitat și care i-a spus: Socrate, știi ce am auzit tocmai acum, despre unul dintre studenții tăi?
Stai o clipă, îi replică Socrate. Înainte să îmi spui, aș vrea să treci printr-un mic test. Se numește Testul Celor Trei.
Înainte să îmi vorbești despre studentul meu, să stăm puțin de vorbă și să testăm ce ai de gând să îmi spui. Primul test este cel al Adevărului. Ești absolut sigur că ceea ce vrei să îmi spui este adevărat? Nu, răspunse omul. De fapt doar am auzit despre el. E în regulă, zise Socrate. Așadar în realitate, tu nu știi dacă este adevărat sau nu.
Acum să încercăm testul al doilea, testul Binelui. Ceea ce vrei să-mi spui despre studentul meu este ceva de bine? Nu, dimpotrivă… Deci, a continuat Socrate, ”vrei să îmi spui ceva rău despre el, cu toate că nu ești sigur că este adevărat?”
Socrate a continuat. Totuși mai poți trece testul, pentru că există a treia probă – filtrul Folosinței. Ceea ce vrei să îmi spui despre studentul meu îmi este de folos? Nu, nu chiar…a răspuns celălalt.
Ei bine, a concluzionat Socrate, dacă ceea ce vrei să îmi spui nu este nici adevărat, nici de bine, nici ce folos, atunci de ce să îmi mai spui?”
Mai clar de atât nici nu se poate.