Începe înainte de a fi gata

De câteva zile, mă tot gândesc oare cum pot să vă încurajez, sau mai bine spus, cum pot să te încurajez în a face pași către lucrurile din inima ta.

Știi tu, acel lucru pe care vrei să îl începi de ceva timp, dar te întrebi dacă ești suficient de bun, te întrebi ”oare ce zic ceilalți?”, sau dacă ești creștin, pe lângă toate astea, te mai și întrebi ”oare este de la Dumnezeu ceea ce am în inima mea?”

Hai să le luăm pe rând:

1. Nu ești suficient de bun – până nu începi efectiv să faci ceva, nu îți vei da seama niciodată pe unde te afli. Cred că știi expresia românească cu ”Să nu te pună sfântu”’ – ei bine, să nu te pună sfântu’ să compari începutul tău cu all the perfect achievements of others on Social Media că nu vei mai face nimic, NICIODATĂ. Dă-mi voie să îți reamintesc că nimeni nu își postează eșecurile. Nu vezi acele 15 takes pentru a face un video de câteva minute sau acele 50 de poze din care doar una ajunge să fie postată. Te rog din toată inima, NU TE COMPARA. Te vei sabota singur(ă). În timp ce îți spun ție asta, îmi repet și mie aceleași cuvinte. Suntem unici, suntem noi, and that’s our strength. Parcă tot în al 3 articol repet asta cu comparația și unicitatea ??, but we need to get it.

2. Ce zic ceilalți? – am văzut de curând un video pe YouTube la unul dintre prietenii mei, Emil Rediș. Vorbea despre ,,a te simți blocat atunci când vrei să faci ceva”, și printre alte lucruri bune care le zicea, la un moment dat spune: ,,am o veste, nimănui nu-i pasă, toți sunt prea ocupați cu viețile lor”. Such a good reminder!!! Moment of truth – până acum câțiva ani, eram foarte mult in the middle of the people. Întotdeauna înconjurată de oameni. Însă, în ultimii 4-5 ani, odată cu mutarea mea în Londra, am început să mă schimb. Să devin mult mai retrasă, mai tăcută, iar când vine vorba de creating content am început să am un fel de frică de a fi văzută, if that makes any sense? Poate că e orașul, poate că sunt eu.

Totodată cu marea mea schimbare, am ajuns să gândesc și să analizez fiecare acțiune a mea și în timp ce asta poate fi un lucru pozitiv, de multe ori mă ține în spate. Sunt foarte conștientă de fiecare igtv pe care îl fac, sau story postat, de poze nu mai zic. Mă lupt cu asta, accent pe mă lupt – pentru că în timp ce apreciez această ”oportunitate” de a fi mult în lumea mea, simt că Dumnezeu mă scoate des din zona mea de comfort. Iar asta ne duce la punctul următor.

3. Oare este de la Dumnezeu ce vreau să fac? – sincer, nu sunt cea mai în măsură să îți răspund, dar dă-mi voie să te întreb – dacă tu știi că ce vrei să începi (un cont de Instagram, un blog, un podcast nou, o afacere nouă, nu știu, you name it) – dacă tu știi că ideea ta e pentru binele celorlalți, de ce nu ar fi de la Dumnezeu? Aș zice să nu o complici. Pas cu pas, El te va întâlni acolo unde ești. Iar dacă nu te va întâlni, e și asta o posibilitate, nu vreau să te mint că viața asta it’s a walk in the park, pentru că nu e, te oprești din ceea ce faci și o iei de la capăt. Până nu încerci, până nu începi, chiar înainte de a fi gata, nu ai cum să ajungi undeva.

Dincolo de volumul doi de la Am aflat cine sunt sau dincolo de episoadele noi de podcast la care lucrez, Dumnezeu a pus un proiect nou în inima mea.

Două de fapt: unul (ceva cu cărți) – TOP SECRET for now. Ceva la care lucrez împreună cu prietena mea Laura, și un alt proiect, care atunci când îmi vine în minte, mă simt foarte necalificată pentru el and I am scared, dar în același timp, nu vreau să mă las condusă de frică. Pentru că într-un final asta e, frica de a nu fi bună, de a nu fi pregătită. Așa că, pentru a mă provoca, mă întreb – Ce am de pierdut????????

Nu vreau ca peste cinci ani să privesc înapoi și să regret că nu am făcut nimic. Așa că – în mod sigur, încă odată, voi începe înainte de a fi gata.