Emoții – cu toții le avem, unii mai mult ca alții. Sunt persoane mai sensibile care ar vrea să repare tot răul din lume și care chiar suferă că nu pot face asta. Dar cu toții am fost creați cu emoții.
Așa ai putut reacționa la iubirea lui Dumnezeu. Isus a făcut primul pas, dar a fost nevoie ca tu să îți deschizi inima. Să vrei să faci cunoștință cu acest Isus, să lași ca dragostea pentru acest Salvator să se aprindă.
Și ai început să descoperi cum este și ce vrea Dumnezeu cu tine și de la tine. Au început să te miște lucruri care înainte nu te afectau și…invers. Pentru că (vrei să) devii mai mult ca El.
Este important ce faci cu gândurile și emoțiile tale. Realitatea este că nu-i vei putea salva pe toți. Și nici Dumnezeu nu-ți cere asta. Dar îți cere să te implici în viața celor din „drumul” tău. Chiar dacă te costă.
Bunul samaritean și cei doi lideri religioși – sigur știi povestea. Diferența dintre ei – samariteanul s-a oprit! Compasiunea pe care a simțit-o l-a făcut să-și lase de o parte planurile și să îl ajute pe omul căzut.
Nu lăsa ca acea compasiune pe care o simți să rămână la stadiul de emoție. Emoțiile nu țin mult. Nu emoțiile schimbă situația, ci faptele concrete. Să te oprești din drumul tău și să faci ce trebuie făcut. Să te lași călăuzit de dragostea Lui, care este în tine.
De fiecare dată, Isus a acționat mișcat de compasiune. Dragostea pentru noi l-a motivat să acționeze – și prin ceea ce a făcut, a schimbat istoria.
A doua zi, când (samariteanul) a pornit la drum, a scos doi lei, i-a dat hangiului şi i-a zis: “Ai grijă de el, şi orice vei mai cheltui îţi voi da înapoi la întoarcere.”. (Luca 10:35)