Ianuarie a devenit luna mea preferată de „concediu”. Nu genul de concediu în care fugi de lume pe o plajă exotică (deși, nu sună rău), ci un fel de reset mental.
În fiecare an, pe 3 ianuarie, ma reîntorc la lucru, my normal 9-5, dar când spun „concediu”, mă refer la proiecte, vise, planuri, la my new and improved version—acea versiune la care toți aspiră odată cu noul an.
Era o vreme în care viața mea însemna liste, agende pline, planuri peste planuri, lucrat pana la 3 noaptea ca să editez un manuscris, doar ca să mă trezesc la 7 și să mă arunc într-o altă zi de birou, sală, meal preps, Biblia citita pe jumate adormită. Because… #BodyGoals. #Hustle. #StayMotivated.
Totul părea bine din exterior, dar în interior supraviețuiam cu muzică rock, citate motivaționale și Coca-Cola.
What an exhausting way to live.
Privind înapoi, vreau să îmi dau credit pentru că, încet-încet, am realizat că nu găseam bucurie în stilul meu de viață. Tot încet-încet, am început, rând pe rând, să fac anumite schimbări și, cu fiecare ianuarie, parcă simplific lucrurile și mai mult.
Un început de an fără presiune
M-am mutat la țară. Am început să-mi ofer weekenduri fără agende. Mi-am dat voie să nu încep anul cu un plan editorial, un program strict de sală sau alte obiective. În schimb, am început să mă bucur de ianuarie.
Nu mă mai grăbesc să îmi fac un nou to-do list imediat ce intrăm în noul an. În schimb, mă opresc. Reflectez la ce a fost, la ce am reușit, la ce nu mi-a ieșit. Îmi pun ordine în gânduri, mă gândesc ce vreau să iau cu mine în noul an și la ce vreau să renunț.
De la go-go-go la stop și respiră.
Și pentru prima dată în viață, nu am avut nimic planificat. Nici concerte, nici călătorii, nici lansări de carte, niciun „ceva” la care să aștept cu nerăbdare. Doar prezentul. Și ghici ce? A fost una dintre cele mai mari provocări. Să fiu prezentă în viața mea, fără să mă grăbesc spre „următorul lucru”.
Dacă natura își ia o pauză, tu de ce nu ai face-o?
Nu spun că toată lumea ar trebui să își lase baltă obiectivele. Poate unii dintre voi aveți nevoie de acel „January boost” – și e perfect în regulă. Dar pentru mine, ianuarie este sezonul în care mă retrag, în care cresc în tăcere. Din exterior, pentru mulți, asta poate părea stagnare, dar, cum spuneam într-un articol anterior, “it’s not about how it looks, it’s about how it feels”.
Jonna Jinton, unul dintre YouTuberii mei preferați, spunea într-un video:
„Dacă nici copacii nu dau rod iarna, tu de ce ai face-o?”
Mi-a rămas în minte fraza asta. De fapt, acum câțiva ani, am dezbătut exact aceeași idee într-unul din romanele mele. Poate că iarna nu e despre forțarea productivității. Poate că e despre odihnă, despre a-ți asculta propriul ritm. Despre a te pregăti, nu pentru o lună anume, ci pentru un întreg an. Sau poate chiar mai mult.
Așa că, întrebarea e: tu cum îți începi anul?
Câteva dintre lucrurile mele preferate din luna ianuarie.
