Anul acesta am început să citesc Biblia începând cu Geneza și planul e ca până în Decembrie să ajung la Apocalipsa. Ultima dată când am făcut asta am avut 13 ani.
Dacă numeri, nu e greu să îți dai seama că sunt cam în urmă cu capitolele – e Aprilie și eu sunt tot în Genesa – dar aproape termin Geneza sooooo…. ?
Acum câteva zile am citit partea în care Esau vine grăbit de la câmp și cere mâncare de la Iacov:
Odată, pe când Iacov făcea o ciorbă, Esau a venit de la câmp obosit. Esau i-a zis lui Iacov: – Dă-mi să mănânc din ciorba aceea roşiatică, pentru că sunt obosit! […] Iacov i-a răspuns: – Vinde-mi mai întâi dreptul tău de întâi născut. Sunt pe moarte, a spus Esau, la ce-mi foloseşte dreptul de întâi născut? Jură-mi mai întâi, i-a cerut Iacov. Esau i-a jurat şi i-a vândut dreptul de întâi născut lui Iacov. Apoi Iacov i-a dat lui Esau nişte pâine şi nişte ciorbă de linte; acesta a mâncat şi a băut, apoi s-a sculat şi a plecat. Astfel, Esau şi-a nesocotit dreptul de întâi născut.
Poți interpreta textul acesta în multe feluri, dar un lucru care mi-a atras atenția a fost reacția lui Esau – Sunt pe moarte, a spus Esau, la ce-mi foloseşte dreptul de întâi născut? – în primul rând nu era chiar pe moarte – era obosit și flâmând – nu mori chiar așa ușor de la asta. Dar reacția lui – sunt pe moarte acum, mi-e foame acum.
Nu a văzut dincolo de ACUM!
Și pentru că nu a văzut dincolo de ceea ce simțea și-a vândut, aș adauga un foarte ușor, dreptul de întâi născut. Chemarea lui, binecuvântarea, identitatea lui ca întâiul născut a lui Isaac.
Câteva zile la rând am citit și am recitit capitolul 25 din nou și din nou – m-am văzut pe mine în reacția lui Esau. Cum de multe ori uit că exista un MAINE dincolo de ACUM și mă îndoiesc de chemarea mea, de identitatea mea în Dumnezeu – ceea ce e ironic pentru că am scris un întreg roman pe tema asta Am aflat cine sunt.
Și totuși mereu trebuie să reamintesc că eu sunt ceea ce spune Dumnezeu că sunt.
Poate că ești în vale, poate că ești pe munte, nu uita că tu ești cine spune Dumezeu că ești și că prin El întotdeauna există un MÂINE dincolo de ACUM-ul de astăzi.