Legat de cântece pentru țara noastră, într-o perioadă cu multe traduceri la modă, cântecele originale nu sunt un lucru de apucat.
C’mon închinătorilor, știți că nu e ușor să scrieți, așa că cei care nu faceți asta, puneți-vă pe scris, iar cei care faceți asta nu vă opriți!
Dumnezeu încă are multe lucruri de descoperit copiilor Săi prin muzică sau mai bine zis prin închinarea prin muzică.
Biserica Filadelfia – Baia Mare este un loc cu un sunet aparte, cu programe întregi de laudă și închinare pline de cântece originale. Cântece originale, scrise de echipa lor de închinare,
piese din inima lui Dumnezeu pentru România.
Când ajungi la ei, nu ai cum să nu îl observi pe Rareș, unul dintre liderii de închinare ai locului.
Prima dată îi vezi chitara, apoi îi auzi vocea, dar dacă te uiți mai bine la el, îți dai seama că ce face el acolo, nu are de-a face nici cu vocea, nici cu chitara. Bine, you get the point, Rareș face muzică, dar dacă ești atent,
vezi un închinător pasionat de inima Tatălui pentru locul în care este chemat.
Una dintre piesele scrise de el se numește Cine mai crede. Acest cântec este mai relevant ca niciodată, pentru că trăim vremuri în care e nevoie să avem biserici care cred bunătatea Tatălui, credincioșia Lui. Biserici pline de o generație a cărei credință este neclintită.
Generația care crede în Dumnezeu! Generația care îl recunoaște pe Isus ca Domn!
So long story short, Rareș ne-a răspuns la câteva întrebări și ne spune despre Cine mai crede și despre alte câteva lucruri din inima lui:
- Cum ai început să faci muzică?
Totul a început undeva în clasa a treia, o perioadă în care eu nu aveam nici o treabă cu muzica. Eram la scoală în Cluj, la vremea aceea locuind acolo. Nu prea știam eu care era treaba cu Dumnezeu, dar am început să merg cu mama mea la Centrul Creștin Antiohia, mama mea, fiind și ea la început de drum pe Calea cu Dumnezeu.
Într-o seară, a venit un om pe nume Keith Hazel și mi-a dat primul cuvânt profetic din viața mea. Îl știu pe de rost, primele propoziții fiind următoarele: „Acesta va cânta. Vor fi cântece în inima lui!”
În clipa aceea părea ciudat fiindcă nu cântam la absolut nici un instrument. Nu cântam nici măcar cu vocea. Dar cu toate că totul era nou pentru mama mea, acest lucru nu a împiedicat-o să mă împingă în destinul meu – cum ziceam și ea era la început în umblarea ei cu Dumnezeu.
Dacă am primit un cuvânt profetic că voi cânta, deși eu nu aveam nici o treabă cu muzica, ea a început să facă în asa fel încât să am. M-a trimis la lecții de pian și din clasa a patra m-a transferat la liceul de muzica din Cluj. Și uite așa am început eu să fac muzică.
- De ce crezi că piesele originale sunt importante pentru biserica zilelor noastre?
În primul rând, pentru că este Biblic și o poruncă de la Dumnezeu. Sunt o grămadă de Psalmi care spun să cântăm Domnului o cântare nouă (Ps 33, 40, 96, 98, 144, 149). Și dacă este cineva care spune: „Ah, este în Vechiul Testament. Noi trăim in Noul Testament” – în Apocalipsa 5 și 14 – Biblia spune că cei din Cer cântau o cântare nouă. În al doilea rând,
Dumnezeu este un Dumnezeu care face mereu lucrurile noi.
Vedem în Isaia 43:18-19 că Dumnezeu ne îndeamnă să nu ne mai gândim la lucrurile vechi, deoarece El face un lucru nou. Isus în Noul Testament ne spune că nu putem ține vin nou în burdufuri vechi. Biblia ne spune că suntem conlucratori cu Dumnezeu, adică lucrăm împreună cu El, în tandem. Ca să ținem pasul cu lucrurile noi ale lui Dumnezeu și să ne bucurăm de vinul cel nou, trebuie să ne înnoim burduful și să lucrăm în același ritm cu Dumnezeu. De aceea, cântecele noi sunt nu doar importante, ci vitale – ca să poti curge împreună cu Dumnezeu și în ritmul lui Dumnezeu.
În plus, Dumnezeu e un Dumnezeu creativ și noi ca și fii ai Lui, trebuie să Îi semănăm – până la urmă suntem creați în chipul și asemănarea Lui. Un leu nu naște o pisica și o pisică nu naște lei.
Un Dumnezeu creativ naște fii creativi!
- Care este inima din spatele piesei Cine mai crede, piesă scrisă de tine?
Piesa Cine mai crede? este o piesă dintr-o serie de mai multe piese compuse în aceeași perioadă. Era o perioadă din viața mea în care Dumnezeu a început să mă învete mai mult ce înseamna duhul înfierii și ce înseamnă a trece de la identitatea de „rob al lui Dumnezeu” la cea de „fiu al lui Dumnezeu”.
Inima din spatele acestui cântec este practic inima oricărui alt cântec scris de mine – ca Biserica să se identifice și să fie slujită de aceste piese.
Biserica trebuie să înțeleagă că noi nu am primit un duh de frică, ca să mai fim sclavi, ci un duh de înfiere care strigă „Ava, Tată!” și asta vine prin credință.
De aceea am ales ca în loc de afirmații simple de genul „El ne-a înfiat/El ne-a răscumpărat” să folosesc interogații „Cine mai crede că El ne-a înfiat?/Cine mai crede că El ne-a răscumpărat?” Deoarece, atunci când auzi aceste întrebari, există riscul să te simti cu „musca pe căciulă”, să te cercetezi și să ai în sfârșit revelația de a-L vedea pe Dumnezeu ca și un Tată.
- Cum vezi tu importanța bisericii în viața artiștilor? Poate e prea mult zis artiști, în viața celor care fac muzică crestină? Întreb asta pentru că tu faci parte dintr-o biserică plină de viată, în care lauda și închinarea la adresa lui Dumnezeu se află în mijlocul viziunii ei?
Părerea mea este că orice „artist” care cântă muzică creștină, dar nu are o biserică în spate și nu gândeste pentru biserică, nu este cu nimic mai presus ca un artist din muzica seculară care cântă despre bani și femei. A cânta este un dar de la Dumnezeu și este menit să slujească BISERICA. Biblia spune că lucrarea noastră de laudă este pentru Impăratul, nu pentru câștiguri proprii.
Marile nume din muzica crestină au o biserică în spate care îi susțin și care se roagă pentru ei. Dumnezeu nu lucrează cu haiduci, ci cu trupul Lui, mireasa Lui Isus, Biserica. Totodată biserica are nevoie să înțeleagă importanța laudei și a închinării.
Am fost binecuvântat fără măsură cu faptul că sunt într-o biserică care prețuiește închinarea. Cred că o biserică care nu cunoaște importanța laudei și închinării, este o biserică moartă. Dumnezeu locuiește în mijlocul LAUDELOR!
Dacă scoți laudele din viziunea bisericii, îl scoți pe Dumnezeu din viziunea bisericii.
- Auzim des că generația asta are nevoie de mentori. Vreau să întreb dacă tu ai pe cineva care joacă acest rol în viața ta?
Mentorul meu și cel care m-a născut în credință, omul care mi-a pus Biblia în mână și care m-a învățat să îmi folosesc talentele pentru Dumnezeu, omul care a investit în mine de 6 ani încoace și încă continuă să o facă, Ilie pentru Elisei-ul din mine, Pavel pentru Timotei-ul din mine este Sunny Trancă – tatăl meu spiritual. Sunt profund recunoscător pentru omul acesta.
- Cât de mult a influentat el umblarea ta cu Dumnezeu?
Dacă nu era Sunny să mă învete tot ce stiu, probabil că azi eram doar încă un băiat din spatele bisericii care stătea pe telefon în timpul programului fără nici o viziune.
Sunny mi-a dat o viziune pentru care să merg, m-a învățat să compun, să citesc din Biblie, pe scurt, toată umblarea mea cu Dumnezeu o datorez faptului că el a investit în mine. Nu a fost mereu usor. Au fost și momente grele pentru ca Sunny este o elită în lumea spirituală și el antrenează elite. Dacă esti antrenat de el, trebuie să te conformezi cu stilul unei elite care de multe ori înseamnă a renunța la multe lucruri pe care mulți le fac și a face multe alte lucruri pe care multi nu le fac. Dar am văzut că atunci când am ascultat de el și am ales să fac ce mi-a zis, chiar dacă nu am înteles pe moment, am văzut binecuvântarea lui Dumnezeu.
- Ce poți să le spui celor care aleg să facă muzică creștină?
Să scrie în continuare. Să nu se oprească, să nu se lase chiar dacă „audiența” lor de multe ori sunt doar pereți din camerelor lor. Vreau să le spun că în realitate, audiența reală este în numărul legiunilor, pentru că tot Cerul este martor.
Dumnezeu v-a dat darul acesta, folosiți-l cât de bine puteți!
Aruncați pâinea pe ape și Biblia spune că ea se va întoarce la voi. Nu vă compromiteți pentru faimă sau pentru reflectoare, ci păstrați-vă inima curată și smerită pentru Dumnezeu care răsplătește smerenia. Scrieți pentru Dumnezeu și DOAR pentru Dumnezeu. Compuneți cântece care să slujească Biserica. Compuneti bazat pe Biblie și cel mai important, păstrați o relație strânsă cu Cuvântul lui Dumnezeu și lucrați la relația voastră cu Dumnezeu, pentru că nu poți avea creație fără relație.
- Ce alte cântece ai mai scris în afară de Cine mai crede?
Cântecul „geamăn” al lui Cine mai crede? este Ava Tată – unul din cântecele pe care, după cum am spus mai sus, le-am scris în aceeași perioadă cu Cine mai crede?. Pe lângă asta, am mai multe cântece, unele înregistrate, unele neînregistrate, dar publice. Altele care sunt gata, dar încă nu le-am scos la lumină și altele care încă sunt în stadiul de proiect. Câteva titluri ar fi „Duh de dragoste”, „Vrednic”, „Lânga Tine”, „Mi-e dor”, etc.
- La ce lucrezi în continuare?
Deocamdată nu am un proiect muzical concret la care lucrez. Pur și simplu compun pentru Dumnezeu cu scopul de a sluji biserica. Poate peste câțiva ani, din tot ce am compus până atunci, voi reuși să fac o selectie pentru a scoate și un CD, dar până atunci,
compun de dragul de a compune și de a asculta de porunca Domnului.